Restart

Azi sunt orgolioasă.
Azi întorc spatele tuturor oamenilor care îşi aduc aminte de mine doar când au nevoie de ceva.
Azi mă comport adecvat.
Azi îmi demonstrez că pot calca pe cadavre.
Azi zâmbesc şi ridic privirea din pământ.
De azi, de mâine şi pentru totdeauna.

Crâmpei

Dispare viaţa

şi dispar şi eu.

Dispar fluturii

odată cu sufletul meu.

Dispare Soarele, 

mă domină Luna,

mă cheamă pajiştea,

mi se usucă gura…

22:32

Poate nu ştiai,
dar cuvintele dor
Şi norii se duc
rămând eu, în locul lor.

Poate nu ştiai,
dar lacrimile rămân
De când ai plecat,
până mor flămând.

21 martie

Bulă întunecată,
zâmbet fals
inimă moartă.
încuie-mă-n cavou…
şi lasă-mă să zac
Precum un vechi fior.

E prea îndrăgostită

Hmmm… Unde e Diana neînfricată pe care o ştiam eu?


E prea îndrăgostită ca să mai fie.
E vulnerabilă.
E tristă.
Este marioneta sentimentelor.


Uite cum trec
nenorocitele secunde,
şi se refac,
În al nopţii declic.

Uşor, lin şi suav
se transformă
şi mă aruncă
Într-o horă nebună.

84


Şi o bate vântul, intens, 

Şi aşteaptă să o vezi,

să o diferenţiezi…

să o dezmierzi 

cu alte tale buze verzi.

Buze crude, diafane

cu idei liniştitoare.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: